Mă-ntorc, satul meu, la tine
Cu tot dorul după lume,
Satul meu cu oameni buni
Și cu hore din străbuni.
De dorul de Șicula
Văile or răsuna
Și din deal până-n pârău
S-or umple de dorul meu.
Cât în lume am umblat
Mângâiere n-am aflat,
Liniște și stâmpărat
Cum găsesc în al meu sat.
Sora mea, îți mulțumesc
Că acasă când sosesc
Cu dragoste mă primiți
Cum făceau ai noștri părinți.
De câte ori vin acasă
M-așezați cu drag la masă
Și-mi stâmpărați inima
Și dorul de maicuța,
Îmi stâmpărați sufletul
Și dorul de tăicuțul.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund de casă și de satul natal, locul unde găsește liniște și mângâiere. Reîntoarcerea acasă este asociată cu dragostea familiei și amintirea părinților, oferind alinare sufletului.