Spune, spune, puiule
Și-al meu bobocelule,
Ești băiat ori însurat,
Ori soare din cer picat?
– Eu-s brumaru-acela mare
Mă scol noaptea pe răcoare
Iau mirosul florilor
În bătaia nopților.
Pe toate le brumăresc,
Pe tine te ocolesc,
Pe tine te ocolesc
Nu vreau să te ofilesc.
– Hai, neicuță, în zăvoi
Să cadă roua pe noi,
Florile ni-s așternutul
Și roua-acoperământul,
Roua să ne spele fața
Când se varsă dimineața.
Sensul versurilor
Piesa este un dialog poetic între două entități, posibil un tânăr și personificarea brumei. Ei discută despre protecție, admirație și dorința de a împărtăși momente intime în natură.