Visele
Nu le-ating fără palme crăpate
În paradis sunt porțile-ncuiate
Când pe pământ strângi aur și palate.
Ca să primesc sânul mamei a trebuit să plâng
A trebuit să scot un scâncet să pot să mănânc
Ca să primesc când am crescut bucata de pâine
A trebuit să trag din greu să văd ziua de mâine
Când te naști pe pământ bunătatea e pe targă
Că medicii te scot din pântec doar dacă arunci cu șpagă
Nimic nu e pe tavă și nimic nu o să fie
Nimic nu cade din cer, când cer ceva în farfurie
Cum păsările îngheață-n ger și cad la sol ca-n eter
Disper pe Lucifer și zbier c-o mână de fier plătesc, ofer
C-am înțeles târziu că dacă n-ai, ești prizonier
Cum ani de zile sărăcia a stat închisă-n frigider
Paradisul nu e gratis, să fii om, e sacrificiu
E ca și cum te urci în taxi și la final plătești serviciul
Și ca să fac 6 albume am plătit cu nopți pe față
Că familia mă vede doar când vin acasă dimineață.
Visele
Nu le-ating fără palme crăpate
În paradis sunt porțile-ncuiate
Când pe pământ strângi aur și palate.
Din banca școlii la birou, cărțile aduc bacnote
Din mertan la metrou, ruleta dă vile pe rulote
Ce tablou, supradoza-ți ține crucea când
Mii de frunze cad ușor plângând peste mormânt
În timp ce-o mireasă spune „da” nevinovată
Orbită de iubire-n noaptea nunții + e trădată
E un preț prea scump, dar e un preț corect
Paradisul nu e gratis, încă plătesc să fiu poet
Când păsările îngheață-n ger și cad la sol ca-n eter
Disper pe Lucifer și zbier c-o mână de fier plătesc, ofer
Nu plânge maică, oaia sare-n haită
E-atât de neagră, stă s-aleagă, cu toți pe jos să șteargă
Și dacă-i rău, o s-o plătesc cu vârf și-nzecit
Că prețul nu cere profit, da’ nimic nu-i gratuit
Că mult am dat eu mai mereu și am primit fărâme
Dar n-am să las un foc din iad grădina să-mi dărâme.
Visele
Nu le-ating fără palme crăpate
În paradis sunt porțile-ncuiate
Când pe pământ strângi aur și palate.
Mi s-a zis că-n paradis un vis îl atingi cu cardu’ Visa
Că și femeia ce-o iubeam visa să o cer în port la Nisa
Dar i s-a părut că-n contul meu vine eclipsa
Și d-aia n-am cerut-o că era t***ă ca fii-sa
Să faci artă, cere viață, viața cere sacrificii
Sacrificiile luptă zilnic cu tot ce numim delicii
D-aia mă lupt cu mine din greu să nu strâng comori
Că n-am văzut să uzi bacnote din care să iasă flori
Sunt doar un alt corp ce-mparte aerul cu tine
Sunt doar un alt om mai sărac, dar mai bogat ca tine
Pășesc, greșesc, vorbesc prost, tre’ să plătesc
Dar dacă vicii n-aș avea, pentru ce trăiesc?
Dacă vrei în rai, vezi ce faci p-aici
Dacă vrei statui, cu ce preț le ridici?
Și-am venit când m-ai cerut din durere cu un urlet
M-ai pus în urechi și-acum îți cânt pe veci în suflet.
Visele
Nu le-ating fără palme crăpate
În paradis sunt porțile-ncuiate
Când pe pământ strângi aur și palate.
Visele
Nu le-ating fără palme crăpate
În paradis sunt porțile-ncuiate
Când pe pământ strângi aur și palate
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre faptul că nimic nu este gratuit în viață și că atingerea visurilor necesită sacrificii. Artistul subliniază lupta constantă pentru supraviețuire și prețul pe care trebuie să-l plătească pentru a-și urma pasiunea.
