Liry – Îngeri de Zi

Era o zi oarecare, când
Un trandafir sfânt
Opt petale-a picurat pe pământ,
Dar o rafală de vânt
Petalele le-a purtat
Până ce-un înger, coborând,
Le-a cules de pe asfalt,
Readucându-le
În raiul uitat,
La trandafirul ce azi
E de sânge pătat.
Cele opt petale
Sunt de fapt anii
Unui înger al cărui sânge
Ne curge și-acum în cranii,
Căci cea pe care acte
O atestă ca sora mea,
A fost doar lacrima în care
Ni s-a prelins fericirea.

Refren:
Îngerii de zi se-mbracă în cugetul tău,
Vrei să zbori cu ei și să scapi de tot ce-i rău,
Gândul tău respiră doar amintiri,
Vrei să-i ții lângă tine măcar prin simțiri…

În umbra dintre două vorbe chipul tău se-arată,
O lacrimă, durerea, pe obraz mi-o poartă,
Rațiunea mi-e moartă, deși-nțeleg de ce
Dumnezeu i-a făcut chemare propriului înger.
Dar mă doare că nu-mi pot aminti
Cum te mândreai cu mine față de mulți alți copii,
Căci aveai o surioară și-emoția creștea
Fără să știi că viața își va cere pedeapsa!
Băteai din palme, mă strigai pe nume,
Cu tine-am făcut primii pași în lume.
Pentru ea însă, ei au fost ultimii,
Căci oamenii, laolaltă cu îngerii, nu pot trăi!

Refren:…

E greu să exprimi dureri tulburătoare,
Deși cuvintele par nemuritoare!
Iluzoriu îți lasă urme de plăcere
Jertfa, prin care pui o viață-ntreagă sub tăcere!
Sora mea e doar una dintre toți care sunt
Îngeri pe pământ, pe-acest sacru mormânt.
Aceștia sunt Îngerii de zi,
Cei la care ții, oamenii cândva vii,
De la prieteni la frați, de la frați la părinți
Și până la toți cei ce-n minți
Ne rămân ca sfinți,
Un gol adiind ne lasă în suflet
Tuturor fatal fiind al morții zâmbet…

Refren:…