Refren (Puya):
Fack, this is Hip-Hop!
Nu datorez nimic nimănui decât muzicii rap
Fack, this is Hip-Hop!
Că mie mi-au plătit facturile băieții care dau din cap!
Fack, this is Hip-Hop!
Dacă sugerezi că poate uneori ar trebui să tac
Fack, this is Hip-Hop!
Ciocu’ mic, bă, că nu ai fost întrebat!
Puya:
De când muzica rap e political corect
Și rapperii arată ca niște p***e, totul e perfect!
Poți să vorbești de p*********i sexuale,
Dar nu-i bine să pomenești de problemele sociale
Spune-le că tragi legale și ilegale,
Dar nu le spune că din asta se moare
Și că doare…
Mi s-a sugerat s-o las mai moale,
Că pierd campanii publicitare,
Sume amețitoare
Pe mine astea mă scoteau din stare
Ce p**a mea?
De când eram puștan,
Știi c-a fost mereu așa
Ne-au susținut fanii
Au dat banii,
Pe casetele alea care li s-au invechit cu anii
Nu fac danii,
Că nu pot și tre’ să spun
Că dacă nici asta nu pot s-o fac, atunci, pai, la ce bun?
Îmi pasă de băieții-n training, nu aia la costum
Și dacă e să fiu în trending, este super cool!
Refren.
Sișu Tudor:
Am dat-o frumos, nu e îndoială
Băieții știu că nu sunt disperat de fală,
Doar disperat să fac sala să sară
Lumea să ceară
Poți să spui “Bagabonți, la fel ca prima oară”!
Că nu-i nimic de pierdut, asta-i sigur
Sătui de rapperii ăștia care fac doar circuri
Decât cu ei, hai tot mai bine singur,
Că n-au nimic în cap și tot ce fac sunt figuri!
Rap-ul e la el acasă, între blocuri de beton
Sau dacă faci bani în club cu Dom Pérignon
Ești un minion
Și visezi la un milion
Eu vreau să le cumpăr la bagabonții mei un avion
Hip-hop-u’ ăsta a-nsemnat și uneori să doară
Că viața e reală!
Unii au trebuit să moară
Am învățat să scriu în clasa întâi, la școală
Dar strofa asta e scrisă pe o stradă goală….
Refren.
Vlad Dobrescu:
La Fa
Așa cum n-ai crește-n piept sau triceps dacă n-ai împinge
Simt că n-am fi inteligenți dacă nu ne-am contrazice
Așa că, în timp ce majoritatea nu mai zic nimica,
Eu o să strig adevărul fără frică, fiindcă asta e Hip-Hop!
Toți zicem că suntem anti-sistem.
Oare câți dintre noi sunt sinceri?
Mulți vorbesc frumos, dar nu-ți vor binele,
Doar să te combine
Ți-ar vinde orice și pe-oricine
Ca să le fie lor bine…
Și așa am ajuns de la fumat m*******a
La ăștia care fac reclamă la Xanax de la Big Pharma!
M-au luat în râs atunci când am strigat că
Sistemul vrea să mă ucidă. Cică dacă nu-ți convine, pleacă…
Na, bro! Stau lângă cei la care țin
Și-n trecut au murit oameni ca să pot eu să mă exprim!
Așa c-o să profit de fiecare ocazie
E Vlad Dobrescu și cu La Familia… Combinație!
Refren
Sensul versurilor
Piesa este un imn al hip-hop-ului autentic, un strigăt împotriva compromisurilor și a ipocriziei din industria muzicală. Artiștii își afirmă loialitatea față de muzica rap și față de fanii lor, criticând totodată superficialitatea și comercializarea excesivă.