De ce, cine eu, de ce?
Picioarele nu mă părăsiți acum
Duceți-mă la linia de final
Oh, inima mi se frânge cu fiecare pas care-l fac
Dar sper ca la porți mi se va spune că ești al meu
Mergând prin străzile orașului
E o greșeală sau e doar designul?
Mă simt atât de singură într-o vineri seara
Mă poți face să mă simt ca acasă dacă-ți spun că ești al meu?
E așa cum ți-am spus, iubitule.
Nu mă întrista, nu mă fa să plâng
Câteodată dragostea nu e de ajuns și drumul devine dificil, eu
Nu știu de ce
Continuă să mă faci să râd
Haide să mergem să ne îmbătăm
Drumul e lung și-l continuăm
Încercând să ne distrăm între timp.
Vino și fă o plimbare pe partea neîmblânzită
Lasă-mă să te sărut profund sub ploaia care curge
Îți plac fetele nebune
Așa că alege-ți ultimele cuvinte, asta e ultima dată
Pentru că tu și eu, am fost născuți să murim.
Pierdută, dar acum m-am găsit
Pot vedea, dar odată am fost oarbă
Am fost atât de confuză când eram copil mic
Încercând să iau tot ce puteam
De teama că nu voi găsi
Toate răspunsurile, iubitule.
Nu mă întrista, nu mă fa să plâng
Câteodată dragostea nu e de ajuns și drumul devine dificil, eu
Nu știu de ce
Continuă să mă faci să râd
Haide să mergem să ne îmbătăm
Drumul e lung și-l continuăm
Încercând să ne distrăm între timp.
Vino și fă o plimbare pe partea sălbatică
Lasă-mă să te sărut profund sub ploaia care curge
Îți plac fetele nebune
Așa că alege-ți ultimele cuvinte, asta e ultima dată
Pentru că tu și eu, am fost născuți să murim
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea unei iubiri intense, dar sortite eșecului. Protagoniștii sunt conștienți de finalul tragic, dar aleg să trăiască intens momentul prezent, căutând distracție și uitare în ciuda inevitabilului.