Anne Sexton – Rapunzel

O femeie
care iubește o femeie
este pentru totdeauna tânăr.
Mentorul
iar studentul
hrăniți-vă reciproc.
Multe fete
avea o mătușă bătrână
care a închis-o în studiu
să-i țină pe băieți la distanță.
Aveau să joace rummy
sau culcați-vă pe canapea
și atinge și atinge.
Sân vechi împotriva sânului tânăr..
Lăsați-vă rochia să vă cadă pe umăr,
vino să ating o copie a ta
căci sunt la mila ploii,
căci am părăsit cei trei creștini ai lui Ypsilanti
căci am lăsat luncile lungi ale lui Ann Arbor
iar spirele bisericii s-au îndreptat spre cioturi.
Marea se lovește în claustrul meu
căci politicienii mor,
și muribund, ține-mă, dragul meu tânăr,
ține-mă…
Trandafirul galben se va transforma în cinder
iar New York City va cădea
înainte să terminăm, ține-mă,
dragul meu tânăr, ține-mă.
Pune-ți brațele palide în jurul gâtului meu.
Lasă-mă să-ți țin inima ca o floare
ca nu cumva să înflorească și să se prăbușească.
Dă-mi pielea ta
la fel de stăpân,
lasă-mă să o deschid
și ascultă și scoate întunericul.
Dă-mi buzele tale mai clare
toate pufoase cu arta lor
și îți voi da foc înger.
Suntem doi nori
sclipind în paharul sticlei.
Suntem două păsări
spălarea în aceeași oglindă.
Am fost joc corect
dar ne-am ferit de cesspool.
Noi suntem puternici.
Suntem cei buni.
Nu ne descoperi
căci stăm împreună în verde
ca buruienile iazului.
Ține-mă, draga mea, ține-mă.
Își ating ceasurile delicate
pe rând.
Dansează la lăută
două câteodată.
Sunt la fel de gingașe ca mușchiul bogat.
Se joacă mama-mă-do
toată ziua.
O femeie
care iubește o femeie
este pentru totdeauna tânăr.
Odată a existat grădina vrăjitoarei
mai frumoasă decât cea a Evei
cu morcovi crescând ca pește mic,
cu multe roșii bogate în broaște,
ceapă la fel de încolțită ca inimile,
dovlecelul cântând ca un delfin
și un plasture dat în totalitate magiei –
rampion, un fel de rădăcină de salată
un fel de harebell mai puternic decât penicilina,
Română
Învățați să pronunțați
creșterea frunzelor după frunze, pielea după piele.
la fel de răpită și la fel de fluidă ca Iscanul Duncan.
Cu toate acestea, grădina vrăjitoarei era ținută încuiată
și în fiecare zi o femeie care era cu copil
a privit rampionul sălbatic,
fantezând că va muri
dacă nu ar putea avea.
Soțul ei se temea de bunăstarea ei
și astfel s-a urcat în grădină
să aduc tuberculii care dă viață.
Strigă vrăjitoarea,
al cărui nume propriu era Maica Gothel,
ești hoț și acum vei muri.
Cu toate acestea au făcut un comerț,
destul de tipic în acele vremuri.
El i-a promis copilului său mamei Gothel
deci bineînțeles când s-a născut
a luat copilul cu ea.
I-a dat copilului numele Rapunzel,
un alt nume pentru rampionul care dă viață.
Pentru că Rapunzel era o fată frumoasă
Mama Gothel a tratat-o dincolo de toate lucrurile.
Pe măsură ce îmbătrânea, mama Gothel se gândea:
Nimeni, dar nu o voi vedea vreodată sau o voi atinge.
A închis-o într-un remorc fără ușă
sau o scară. Nu avea decât o fereastră înaltă.
Când vrăjitoarea a vrut să intre, a plâns
Rapunzel, Rapunzel, lasă-ți părul.
Părul lui Rapunzel a căzut la pământ ca un curcubeu.
Era la fel de puternic ca păpădia
și la fel de puternic ca o lesă de câine.
Înmânează mâna pe ea
părul ca un marinar
și în camera rece, cu piatră,
la fel de rece ca un muzeu,
Mama Gothel a strigat:
Ține-mă, draga mea, ține-mă,
și astfel au jucat mama-mă-do.
Ani mai târziu a venit un prinț
și l-am auzit pe Rapunzel cântând singurătatea ei.
Melodia aceea i-a străpuns inima ca un valentin
dar nu putea găsi nicio cale de a ajunge la ea.
Ca un cameleon s-a ascuns printre copaci
și a urmărit cum vrăjitoarea urcă părul care se leagăna.
A doua zi, el însuși a strigat:
Rapunzel, Rapunzel, lăsați-vă părul,
și astfel s-au întâlnit și el și-a declarat iubirea.
Care este bestia asta, a crezut ea,
cu mușchii pe brațe
ca un sac de șerpi?
Ce este acest mușchi pe picioare?
Ce plantă înțepată crește pe obraji?
Ce este această voce la fel de adâncă ca un câine?
Cu toate acestea, a amețit-o cu răspunsurile sale.
Cu toate acestea, a amețit-o cu bastonul lui de dans.
S-au așezat împreună pe firele galbene,
înotând prin ele
ca niște prin cearcăne
și au cântat binecuvântări precum Papa.
În fiecare zi îi aducea câte o broască de mătase
să modeleze o scară pentru a putea scăpa amândoi.
Dar mama Gothel a descoperit complotul
și i-a tăiat părul lui Rapunzel la urechi
și a dus-o în pădure ca să se pocăiască.
Când a venit prințul, vrăjitoarea s-a fixat
părul la un cârlig și lăsați-l jos.
Când a văzut că Rapunzel fusese alungat
se aruncă din turn, pe o parte de vită.
Era orbit de spini care-l înțepeneau ca niște gheare.
La fel de orb ca Oedip a rătăcit ani de zile
până când a auzit o melodie care i-a străpuns inima
ca acel valentin demult.
În timp ce el îl sărutase pe Rapunzel, lacrimile i-au căzut pe ochi
și în felul unor astfel de leacuri
vederea i se restabilise brusc.
Au trăit fericiți așa cum v-ați putea aștepta
dovedind că mama-mă-face
poate fi depășit,
la fel ca peștele de vineri,
la fel ca un triciclu.
Lumea, unii spun,
este format din cupluri.
Un trandafir trebuie să aibă o tulpină.
Cât despre mama Gothel,
inima ei se clătină la dimensiunea unui ac,
niciodată să nu mai spun: ține-mă, tânărul meu drag,
ține-mă,
și numai în timp ce visa la părul galben
lumina lunii a intrat în gura ei.