Paradis.
Am auzit că pe o insulă
Aflată undeva în Paradis
Se află un manuscris
Scris cu albastră cerneală
Roua și briza marină
Despre iubirea ta divină
Scris pe o petală
De trandafiri sălbatici
Pierdută-ntre măslini
Fixată-n mărăcini
Am fost și eu aici
Pe valuri cu vaporul
Ca să citesc petala
Și să-mi aline dorul
Bancuri pirania letală
Mi-au ponderat amorul
Văzând cum sfâșie degraba
Tot ce le arunci în apă
Parcă-ar fi oamenii la piață
Bătându-se pe o dulceață
Și-apoi plecat pe valuri
Către al nostru paradis
M-am depărtat de maluri
Și de ce ne-i nouă scris
În aer deodată ca-n vis
Au apărut trandafiri
Purtați de calzi zefiri
Am întins mâna
Și am luat trei
I-am pus în inimă
Și vin la tine cu ei
Toți cu petale roșii
Pe fiecare scrie foarte clar
Tu ești Alesul ei în dar.
Lucaci Florentin.
Sensul versurilor
Piesa descrie o călătorie spirituală și fizică spre un paradis, în căutarea iubirii divine. Naratorul găsește un mesaj de dragoste scris pe o petală și oferă trandafiri ca simbol al afecțiunii.