Mi-e teamă de ace.
M-am săturat de foi și tuburi de cauciuc.
M-am săturat de fețe pe care nu le cunosc
și acum cred că moartea începe.
Moartea începe ca un vis,
plin de obiecte și râsul surorii mele.
Suntem tineri și mergem pe jos
și culegem afine sălbatice
până la Damariscotta.
Oh, Susan, a plâns ea.
Ți-ai pătat talia nouă.
Gust dulce –
gura atât de plină
iar albastrul dulce se scurgea
până la Damariscotta.
Ce faci? Lasă-mă în pace!
Nu vezi că visez?
Într-un vis nu ești niciodată optzeci.
Sensul versurilor
Piesa explorează tema îmbătrânirii și a mortalității prin intermediul amintirilor din copilărie și a viselor. Naratorul reflectă asupra fricii de moarte și asupra contrastului dintre tinerețe și bătrânețe, căutând consolare în amintirile dulci ale trecutului.