Acum 5 ani în carantină trebuia să fie apocalipsa
Acum trăiesc consumerist în metropola absurdă
Sunt înecat de Krakeni, paradoxul social
Care înflorește ca o boală pe plan interdimensional.
Animal vagabond, n-ai înțeles că sunt penibil?
Agresiv ca un balaur, da cuvântul tău e vid
Nu mă regăsesc în hedoniști, generația actuală
Profită de tot ce-i slab și fericirea-i temporară.
Crima cea mai mare este – judecăți premeditate
Profesioniști în critica problemelor banale
România-i dusă-n dracu, în hip-hop protejăm naziști
D-abia aștept bomba rusească care-i omoară pe Georgiști.
Dacă ești prea melancolic, atunci ai scuturi ciuruite
Dacă ai tot ce vrei, atunci fii pregătit de Karma
Dacă mustești fără motiv, atunci aruncă-te în bene
Dacă te regăsești în mine, reconsideră-ți opțiunile.
Paranoic, isteric, impulsiv și nemernic
Sunt un lotus efemer care-i puțin schizofrenic
Paranoic, isteric, impulsiv și nemernic
Epigonic, egoist și ciudos de-al dracului.
Și astea nu-s versuri târzii, sunt versuri scrise de pe mare
Că îmi place pescuitul de demoni și lighioane
Eu sunt momeala, poreclit Paranoia
Boala Albă fiind genetic, deci copacu-i ofilit.
Zici că vorbesc de roți pătrate
Bate-mă Soarele!
Sensul versurilor
Piesa exprimă o stare de melancolie și paranoia, criticând societatea contemporană și superficialitatea generației actuale. Artistul se simte deconectat și exprimă un sentiment de deziluzie față de valorile actuale.