Care frunză pică jos.
1.
Care frunză pică jos
Nu mai știe unde-a fost
Așa și omul când pică
Toți banii nu-l mai ridică.
Refren:
În viață-mi sunt călător
Și-odată tot o să mor
După ce s-adun averi pe lume
Că nimic nu iau cu mine.
2.
Sărăcia mă-mpunge
Eu tot fug și ea m-ajunge
Da’ de cad o duc mai bine
Acum fuge ea de mine.
3.
Cum frunza nu face pomul
Nici haina nu face omul
Când o fi și moartea-ți vine
Nu te-ntreabă ce-ai pe tine
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre efemeritatea vieții și inevitabilitatea morții. Subliniază faptul că bogățiile materiale nu au valoare în fața morții și că, în viață, suntem doar călători.