Numai noi suntem împreună
Numai noi sub clarul de lună
Suntem doi, fericiți prin munte
Tu și eu, cuplul fericirii
Eu și tu, vis al împlinirii
Iar în păr porți tot flori cărunte.
Ne iubim câtă poezie
Ne iubim, noaptea e târzie
Focul doar mai trosnește parcă
Ești a mea, nu mai sunt cuvinte
Sunt al tău, ne iubim în munte
Pat de flori și-mpărțim o soartă.
Jos sunt flori, pe cer numai stele
Ne iubim, martore-s doar ele
Adormim ca și doi copii
Numai vis, sub clarul de lună
Numai vis, suntem împreună
Amândoi, plini de bucurii.
Vom fi singuri prin văi și pe creste
Din noi doi va rămâne-o poveste
Împreună vom fi și ne vom iubi.
Sensul versurilor
Piesa descrie o poveste de dragoste idilică, petrecută într-un cadru natural pitoresc. Doi îndrăgostiți își trăiesc iubirea intens, departe de lume, având natura drept martoră a fericirii lor.