În fața ta fruntea mi-o plec
Te ascult, dar nu pot nimic să înțeleg
Știi că nu vreau, nu pot, înainte să merg
Dar e necesar, îmi iau lucrurile și plec
Deși stau în fața ta, nu pot să dezleg
Te ascult, dar nu pot nimic să înțeleg
Tac, îmi adun gândurile, prăfuite toate
Te las, te pup, eu am plecat departe
Dintre un Noi și Eu, am ales foarte rapid
Negreșit sau greșit, nu mă întorc, promit
Indiferent că țin la tine, mă retrag ușor
În pași mărunți dar definitivi, chiar dacă simt că mor
Nu am ce ușă să închid, s-a terminat demult
Pentru faptele tale nu-ți port pică, nu te insult
Într-un fel sau altul, știu că a fost și vina mea
Dar fără tine sau cu tine viața e la fel de grea
Din cauza ta am plâns mereu în miez de noapte
Dar apoi îți ziceam vorbe dulci în șoapte
De acum tac, îmi ascund gândurile toate
Plec, ca atunci când mă vei căuta să fiu departe
În fața mea îți cauți scuze
Încerci să mă convingi că ai lacrimi pe buze
Știu că nu e așa, nu poți, nu ai cum
Dar oricum nu am de ce să te contrazic acum
Deși stai în fața mea, încerci să-mi explici
Dar în ochi nu mă privești, iar firul îl despici
Îl explici doar pentru tine, ești conștient
Că între noi e mai mult decât un sentiment
Îți dai seama că ăsta e momentul în care plec
Și mă pui dintre noi doi și muzica să aleg
Dar tu nu înțelegi că muzica de mic copil o am
Iar pentru tine, pentru noi, orice făceam
Dar e prea târziu, cuvintele sunt spuse
Sentimentele sunt moarte, jurămintele depuse
Degeaba ai început să-mi spui cât îți lipsesc
Dacă nu știi ce vrei, renunță cum e firesc
În fața lor, ne afișăm fericiți
Dar nu e nimic și ei sunt la fel de ipocriți
Eu una am murit pe dinăuntru, sunt seacă
Fără tine e greu, dar chiar dacă vii, te rog pleacă.
Sensul versurilor
Piesa descrie o despărțire dureroasă, marcată de regrete și ipocrizie. Protagonista alege să plece, conștientă de faptul că relația s-a destrămat și că sentimentele s-au stins, chiar dacă îi este greu.