Pe-o câmpie rece și întunecată,
Umedă și sumbră,
Treace-n fricoșat un râu mititel,
sprinten și gingaș.
Este foarte vesel, dar,
Povara dusă, îl încetinează,
Și îl întristează.
Acum numai e gingaș,
Nu mai e fruntaș.
Este sec de viață,
Și umplut cu ceață.
Sensul versurilor
Piesa descrie un peisaj natural dezolant, unde un râu, odată vioi, este acum împovărat și trist. Metaforic, sugerează pierderea inocenței și bucuriei sub greutatea problemelor vieții.