Crăciunul trecut, ţi-am dăruit inima,
Dar chiar a doua zi, ai abandonat-o.
Anul acesta, ca să nu mai sufăr,
I-o dăruiesc unei persoane speciale.
Mi-ai frânt inima,
Şi m-am învăţat minte,
Păstrez distanţa,
Dar tu tot îmi atragi privirea,
Spune-mi, iubito,
Mă mai recunoşti?
Ei bine, a trecut un an,
Nu mă miră.
Crăciun fericit!
L-am împachetat şi l-am trimis.
Cu un bilet, care spune:
„Te iubesc!”, vorbesc serios.
Acum ştiu ce prost am fost,
Dar, dacă m-ai săruta acum,
Ştiu că m-ai păcăli din nou.
Refren:
Crăciunul trecut, ţi-am dăruit inima,
Dar chiar a doua zi, ai abandonat-o.
Anul acesta, ca să nu mai sufăr,
I-o voi dărui unei persoane speciale.
O încăpere plină,
De prieteni cu priviri obosite.
Mă ascund de tine,
Şi de sufletul tău de gheaţă.
Dumnezeule, am crezut,
Că mă pot baza pe tine.
Cred c-am fost,
Doar un umăr pe care să plângi.
Un chip de iubit,
Cu inimă plină de văpăi.
Un bărbat sub acoperire,
Dar l-ai sfâşiat.
Acum am găsit iubirea adevărată,
Nu mă vei mai păcăli din nou.
Refren:
Crăciunul trecut, ţi-am dăruit inima,
Dar chiar a doua zi, ai abandonat-o.
Anul acesta, ca să nu mai sufăr,
I-o voi dărui unei persoane speciale.
Refren:
Crăciunul trecut, ţi-am dăruit inima,
Dar chiar a doua zi, ai abandonat-o.
Anul acesta, ca să nu mai sufăr,
I-o voi dărui unei persoane speciale.
Sensul versurilor
Piesa descrie durerea unei despărțiri recente, petrecută în preajma Crăciunului. Naratorul își exprimă dezamăgirea și hotărârea de a merge mai departe, căutând o nouă iubire pentru a evita suferința din trecut.