Un cântec din California,
O prorocire și un gând amăgitor, un gând străveziu
să-l respiri ca un aer,
Un cor de diadre ce se-ndepărtează tot mai stins
sau hamadriade ce cântă și pier.
Un glas uriaș și murmurător, o voce venită din cer
și pământ,
Glasul unui arbore enorm care moare în deasa pădure
de sequoia.
Adio, frații mei,
Pământe și cerule, adio! Adio, vecinelor ape,
Zilele mele-au trecut, se-apropie ceasul!
De-a lungul coastei de miazănoapte,
Dincolo de țărmul cu stânci și cu peșteri,
În aerul sărat venit dinspre larg în țara lui
Mendocino,
O dată cu vuietul mării ca o voce de bas acompaniind
în surdină,
O dată cu bubuitul loviturilor de topoare izbite
de brațe voinice,
Adânc despicat de limbile ascuțite ale topoarelor,
acolo în bungetul acelei păduri de sequoia,
Am auzit maiestuosul arbore cântându-și cântarea
de moarte.
Sensul versurilor
Piesa descrie agonia unui arbore sequoia, a cărui voce se împletește cu sunetele naturii și cu loviturile topoarelor. Este un cântec de adio către lume, un lamento pentru distrugerea naturii.
