Omu-n lume cât trăiește
Strânge și agonisește,
Strânge și agonisește,
Și la el nu se gândește,
Strânge avere și face casă
Și-ntr-o zi toate le lasă.
Bea, omule, și mănâncă
Că ți-or face-o groapă-afundă,
De nu-i bea și nu-i mânca
Mai mare groapă ți-or fa’,
Mai mare groapă ți-or fa’
Și de tine s-or scăpa.
Cântă și trăiește bine
Că vine moartea azi, mâine,
Vine moartea nu te-ntreabă
Dacă ți-o fost lumea dragă,
Îți pune un car de lut
Nu mai vezi lumea mai mult.
Bea omule-o holircuță
Și ține-ți câte-o drăguță,
Bea muiere-un păhăruț,
Cuprinde-ți câte-un drăguț,
Cât trăiești să mai iubești
Că dacă mori putrezești,
Că dacă mori putrezești,
Averea nu hăznuiești.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre efemeritatea vieții și importanța de a te bucura de ea. Averea strânsă nu are valoare după moarte, așa că este important să trăim frumos și să iubim.