Baladă fulgerată de vânt.
Muzica: Valentin Moldovan
Versuri: Ioan Voicu.
Rău mă dor ochii, mă dor
De durerea frunzelor.
Și mă fac și iar mă fac
Vânt de brad și vânt de fag.
Și mă duc și iar mă duc
Până la izvor de nuc.
Și mă fac și iar mă fac
Vânt de brad și vânt de fag.
Cu cine-am plecat nu știu
Și mi-e viața ca un râu,
Care curge blestemat
Peste-o margine de sat.
Și mă duc și iar mă duc
Până la izvor de nuc.
Și mă fac și iar mă fac
Vânt de brad și vânt de fag.
S-a întâmpla de-a fulgera,
Poate-n roua ce-i călca.
Și mi se coboară norii
Din pădurile răcorii.
Și mă duc și iar mă duc
Până la izvor de nuc.
Și mă fac și iar mă fac
Vânt de brad și vânt de fag.
Rău mă dor ochii, mă dor
De durerea frunzelor.
Și-am să plec fără să știu
Dus de dorul meu târziu.
Și-am să plec fără să știu
Dus de dorul meu târziu.
Unde vânt a fulgerat
Fată ce n-a așteptat.
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment profund de dor și melancolie, folosind imagini din natură pentru a ilustra trecerea timpului și regretul. Eul liric se identifică cu vântul și cu elementele naturii, sugerând o căutare continuă și o legătură strânsă cu mediul înconjurător.