Am visat că m-am preschimbat
Într-o cârtiță, sub oraș
Încet, încet am început să sap
Coridoare lungi și fierbinți.
Înghițeam bulgări de pământ
Întâlneam pe drum fluturi morți
Deasupra mea, viața tropăia
Dar eu săpam mereu, paralel cu ea.
Am încercat să-mi fac un drum către oraș
Să mă-ntâlnesc cu viața dar,
De fiecare dată, asfaltul mă oprea
Și-n întunerica mă-ntorceam plângând.
Lacrimile au inundat labirintul de sub oraș
Deasupra mea, viața tropăia
Dar eu fugeam de ea
Să nu mă-nec.
Ma departam de omul care-n oras dormea
Si ma visa pe mine sub pamant
Ma departam de omul care-n oras dormea
Si ma visa pe mine sub pamant.
Am să sap pan-am să găsesc
Drumul către om, să-l trezesc
Am să sap pan-am să găsesc
Drumul către cer, să-l privesc.
Am să sap pan-am să găsesc
Drumul către om, să-l trezesc
Am să sap pan-am să găsesc
Drumul către om, să-l trezesc.
Într-o zi am să mă trezesc
Și-am să-ncep din nou să trăiesc.
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentul de izolare și căutarea unui sens. Protagonistul se transformă într-o cârtiță, simbolizând o retragere din viața obișnuită și o explorare a propriului labirint interior, sperând să găsească o cale de a se reconecta cu lumea.