Peste orice îndoială,
Vine vremea când
Nu mai aștepți nimic
Poate doar ultimul gând
Când nu mai contează
Ce-ai fi putut să vrei
Când ultima clipă-ți cere
Eternitatea ei..
Și n-ai de ales,
Și n-ai de ales..
Nu, n-ai de ales
Decât: resemnarea.
Mai târziu sau mai devreme
Dar cu siguranță
Nu mai ai nici îndoieli
Nici speranță.
Și fie că știi sau nu,
Oricum fără voia ta
La ultima judecată
Te vei înălța.
Și n-ai de ales,
Și n-ai de ales..
Nu, n-ai de ales
Decât: resemnarea.
Și n-ai de ales,
Și n-ai de ales..
Nu, n-ai de ales
Decât: resemnarea.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre acceptarea inevitabilității morții și resemnarea în fața destinului. Explorează momentul final al vieții și pierderea speranței, culminând cu ideea că nu avem de ales decât să ne resemnăm în fața eternității.