Mă trage sub Terra tare de-mi străpunge artera
Lihnit îmi curge vena, lignit și foc schema
Sparg o sticlă de vin, conține pastile, devin
Incapabil să mențin realul din care provin
Am fost model, acum sunt de modă veche
Același tricou, blugi și tenesi, aceeași pereche
Arme ruginite între mine și TV
Mi-aduc aminte vremuri ce le trăiam mult prea repede
Vine un miros ciudat, cred că din bucătărie
Nu am mai intrat acolo de-o veșnicie
E lung drumul, cine îl mai știe, că eu mă pierd
Aerul curat a stricat ce era prin frigider
Ascult muzică de ploaie ce bate-n toc
Și versuri de top din pădurea ce mă ține-n loc
Timpul trece, nu se oprește, eu țin treapta-ntâi
Nu-i dau socoteală lui, de fapt nu dau nimănui.
Sunt un pic învinețit, amețit, zdrobit
Mă îndrept către vindecare, da’ nu sunt grăbit
(Hai) Lasă-mă puțin, lasă-mă puțin
(Mai) Lasă-mă puțin, că am să-mi revin.
Sunt puțin învinețit, amețit, zdrobit
Mă îndrept către vindecare, da’ nu sunt grăbit
(Hai) Lasă-mă puțin, lasă-mă puțin
(Mai) Lasă-mă puțin, că am să-mi revin..
Accept noaptea, încă nu te accept pe tine
Sunt în stare să mă pierd din fire prin mulțime
Vreau să uit de oameni într-un mod atipic
Câte-un pic, pic, pic, până nu mai rămâne nimic
Într-o bună zi voi fi gata să mă relansez
Până atunci privesc tavanul și mă balansez
Caut lumina în disperare, nu mă văd în stare
Deși o ard tare, felină printre felinare
Unde-i capătul? Nu se știe, îl aștept să vie’
Cântărind sensul vieții până fac hernie
Tot spectacolul ăsta nu se termină curând
Mi-am pierdut aripile, tocmai am descoperit un rând
M-au lovit gândurile, uite-le cum vin șiroaie
Deși rog „nu mă deranja” scrie la intrare
Când dau de voi simt în spate un convoi
Și-alerg spre lumea de apoi, drifturi pe A2.
Sunt un pic învinețit, amețit, zdrobit
Mă îndrept către vindecare, da’ nu sunt grăbit
(Hai) Lasă-mă puțin, lasă-mă puțin
(Mai) Lasă-mă puțin, că am să-mi revin.
Sunt puțin învinețit, amețit, zdrobit
Mă îndrept către vindecare, da’ nu sunt grăbit
(Hai) Lasă-mă puțin, lasă-mă puțin
(Mai) Lasă-mă puțin, că am să-mi revin.
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de melancolie și izolare, în care naratorul se simte copleșit de gânduri și emoții negative. El caută vindecare și își dorește să fie lăsat în pace pentru a se recupera, dar se simte prins într-un ciclu de suferință.