Mişule, Mişutule,
Ce mai faci, drăguţule?
Că de când nu te-am văzut,
Multe halbe am băut,
Medicamente, pastile ca şi cămătarul Sile,
Ce s-a ales de ţara asta,
Vai, lua-şi-ar toţi teasta,
Mai, Mihai, de când te-ai dus,
Multe lucruri s-au tot spus,
Că-ai fost talentat, că nu,
Că beai, mă rog, ştii tu,
De trăiai acum, Mihai,
Dacă nu mergeai în rai,
Aveai iPhone, nu ceas cu cuc,
Nu agendă, cont pe Facebook,
Ungurii nu te vad bine,
Ei cu al lor „nem tudom, nem”,
Habar n-au că recită din tine,
Ei cred că eşti Eminem,
Unde eşti tu, Mişu, Doamne,
Să îi vezi acum pe toţi,
Toţi recită acum din tine,
Toţi incultii, semidocţi,
De trăiai, îţi spun eu, Mişu,
Nu era deloc perfect,
Ai fi mers pe la Măruţă
Sau pe la Acces Direct,
Toţi serbează acum a ta
Naştere înălţătoare,
Pe Facebook, pe Internet,
Dar îţi ştiu versurile oare?
Eminescu, noi te plângem,
Mare poet am avut,
Dar de te năşteai tu astăzi,
Ramâneai necunoscut.
Sensul versurilor
Piesa este o lamentare ironică asupra modului în care ar fi perceput Eminescu în societatea contemporană, comparându-l cu Eminem și criticând superficialitatea culturii actuale. Se sugerează că, deși este omagiat formal, opera sa este adesea ignorată sau înțeleasă greșit.