Te rog nu mai plânge, cred că-mi ajunge
Și simt cum durerea mea zboară spre nori
Primesc de la tine doar lacrimi senine
Le șterg cu aceeași durere ce-o port.
Te rog nu mai plânge, gândește-te bine,
În ceruri pe tine te voi aștepta,
Cu o floare albastră să-ți amintească
De clipele-n care ne-am sărutat!
Când vei suferi cu tine voi fi
Și lacrimi îți voi trimite de Sus
Ești tot ce am iubit și ce voi iubi
Alături de Îngeri de acum!
Nu am nimic în afară de tine,
Ești tot ce în urmă eu mai pot lăsa..
Tu pe pământ ești îngerul meu
De acum doar în ceruri mai poți fi a mea!
Nu am nimic în afară de tine
Ești tot ce în urmă eu mai pot lăsa
Tu pe pământ ești Îngerul meu
De acum doar în ceruri mai poți fi a mea!
Te rog să zâmbești și să-ți amintești
Că fluturii trăiesc doar o zi pe pământ
Prea pururi iubita, mereu fericita
De acum să te văd din cer eu aș vrea!
Te rog să zâmbești cu mine în suflet
Tristețea alung-o din inima ta
Trăim în iubire, plecăm în lumină
Să fim printre stele împreună aș vrea.
Când vei suferi cu tine voi fi
Și lacrimi îți voi trimite de Sus
Ești tot ce am iubit și ce voi iubi
Alături de Îngeri de acum!
Simt că nu te voi uita,
Am în gând privirea ta,
Simt că nu te voi uita,
Am în gând privirea ta,
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea pierderii unei persoane dragi și dorința de a o proteja chiar și dincolo de moarte. Naratorul promite să vegheze asupra persoanei iubite din ceruri, amintindu-i de momentele frumoase și implorând-o să zâmbească în ciuda suferinței.