Când văd inimi sângerante prin prospecte venind de-afară,
oameni care-și pierd curajul cutreierând prin altă țară,
prin stres încercând să pună deoparte bani de casă,
prin care-și vând și ultimul strop de demnitate rămasă.
Greu te apasă pe suflet când încerci să vezi prin ochii lor,
viața în preajma depresiei și a grijilor.
Când vezi tineri care trag din greu pentru o mașină faină,
dar ei nu știu ce demoni mai ascund și alții pe sub haină.
Părinți ce mor de dor de copiii lor ce le-au plecat demult,
asteptându-i să-i mai vadă o dată înainte să plece sub lut.
Când văd atâtea romance peste tot că se prostituează,
dacă aveau o slujbă decentă crezi că mai plecau de-acasă?
Copii ce suferă din cauza părinților, nevestele-s pe ducă,
trăind cu boi grași care nici măcar nu pot să le fută.
Trăind prin prisma greutăților e greu să nu le vezi,
atâtea lucruri care de-abia îți mai vine să le crezi.
Când văd oameni plini de griji mai le zic câte-o vorbă bună,
că le-nțeleg tristețea și grijile la salariu lor pe-o lună.
Când văd guvernul pe la tv în morții lor de lighioane,
că ei cumpără avioane de luptă când noi murim de foame.
Ochi triști pe străzi, copii cu multe vise și speranțe,
pe care le visează la zero grade în săli de clase.
Când văd tv-ul că mediatizează țiganii și prostituția,
bine-ați venit în țara prostiei pe care o numim România.
Dacă am avea oportunități și n-am mai trăi prin speranțe,
dacă guvernul nu ne-ar lua bani și nu ne-ar da chitanțe,
dacă am avea slujbe și dacă am avea educația potrivită,
n-am mai trăi o realitate într-o societate tâmpită.
Dacă am alege iarba în locul alcoolului frate vezi tu,
sincer nu te cred c-ai vrea să ai o viață la fel ca tactu’.
Dar e greu, greu a fost mereu și-ți pasă de altu’,
le simți durerea într-o realitate mai de tot c***u.
Părinții mă iubesc dar ei încă ei nu pomenesc bine
la persoana mea de aia acum eu le scriu rime
atâtea fapte nașpa c-am început să vă urăsc
la dreaqu oamenilor învățați-mă să vă iubesc
zile trec iarba, alcoale si droguri prin imprejur
femei pe tocuri care ma intreabade ce injur
febra banilor si cultul de prin televiziune
care ma duc la dorinta de-a va pune la toti fune
inteligenta a devenit legenda de va tin pe bune
pe toti in cosul de gunoi va sterg de pe langa mine
am si eu vise sunt uman lasati-ma sa le visez
ca-mi cumpar un dresor salbatic ca sa va dresez
am trait multe experiente alaturi de fratii mei
experiente adevarate de aia de ei va vorbrebnla ei..
va tin pe toti in curiozitate blegilor mai vreti?
ca eu cu-ai mei in graffiti scriem istorie pe pereti.
c-au trecut atatia ani fara the ghost m, dady mister
ani din urma ce mi-au format acum un caracter de fier
am baut si am fumat destul ca sa va invat
ca sa-nteleg realitatea aia care va ofera raspatz
de mic copil find, trecut treptat prin toate
tot acolo mi se stie mie, daca e zi sau noapte,
timpul a trecut si toate sunt acum doar amintiri,
ce le pun in versuri ca sa para a fii vii
si uita ganduri ma apasa, demonii bantuie prin casa
ce ma aspeapta in viitor, nu are importantza
o sa fac tot ca sa-mi fie mine bine,
nu asptept pe restul lumii sa aiba grija de mine
tin sa-mi salut familia, fratii dusmani si cu fani
ce de c***l timpul nu sa-u gandit doar la bani
asta este un gand de-al meu sincer si realist
plec departe acum in romania eu m****!
Sensul versurilor
Piesa exprimă o reflecție asupra problemelor sociale din România, precum sărăcia, corupția și lipsa de oportunități. Artistul își exprimă dezamăgirea față de realitatea crudă și dorința de a schimba lucrurile, dar și lupta personală cu proprii demoni.