1. Nu știu cât timp a trecut
Dar eu tot nu pot s-o uit {Bis}
Când dansa în fața mea
Și ce bine-i mai stătea.
R: Fata cu rochița mov
Se uită la mine {Bis}
Îmi face cu ochiul stâng
Zău că-mi vine ca să plâng.
2. Avea părul nu știu cum
Ochii nu pot să vi-i spun {Bis}
De frumoasă ce era
Toți băieții o privea.
R: -„-„-„-„-„-„-„-„-„-„.
3. Lângă mine a venit
Nu știu de ce-am tresărit {Bis}
Cu o floare mă ruga
Dacă-aș vrea să-i cânt ceva.
R: -„-„-„-„-„-„-„-„-„-„.
4. Întâlnire eu i-am dat
M-a făcut de-am așteptat {Bis}
Nu știu de ce n-a venit
Și de ce m-o fi mințit.
R: -„-„-„-„-„-„-„-„-„-„.
5. Aseară în urma mea
Cineva încet cânta {Bis}
Cânta melodia mea
Cine credeți că era.
R: -„-„-„-„-„-„-„-„-„-„
Sensul versurilor
Piesa descrie amintirea unei fete misterioase și frumoase, îmbrăcată într-o rochie mov, care a captivat atenția naratorului. Sentimentele de admirație se transformă în dezamăgire când fata nu se prezintă la întâlnire, lăsând naratorul cu un sentiment de pierdere și întrebări fără răspuns.