Mi-e drumul departe de casă
Și totul miroase-a pământ
Un dor nesfârșit mă apasă
Dar casa mi-e ploaie și vânt.
Ref. :
Încă un tren și încă unul,
Ochii-mi stau frânți peste geam
Mi-este greu să-ncep iarăși drumul
Dar drumul.. e tot ce mai am.
Prin gări, prin hoteluri aiurea
În frig, după lungi așteptări,
Adorm, și în vis fericirea
Se-ntâmplă să treacă prin gări.
Oooh, se-ntâmplă să treacă prin gări.
Ref:
Încă un tren și încă unul,
Ochii-mi stau frânți peste geam,
Mi-e greu să-ncep iarăși drumul
Dar drumul. e tot ce mai am.
Acasă e gol și pustiu
Nu-i nimeni s-aștepte-n prag
Mereu parcă-ajung prea târziu
La tot ce îmi este mai drag.
Ref:
Încă un tren și încă unul
Ochii-mi stau frânți peste geam,
Mi-e greu să încep iarăși drumul,
Dar drumul. e tot ce mai am.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul de dor și singurătate al unei persoane aflată mereu pe drumuri, departe de casă. Călătoria devine un substitut pentru cămin, unicul lucru constant într-o viață marcată de absențe și sosiri întârziate.