Zmeu – Jihadul Muritorilor

Intro
E jihadul muritorilor,
Haremul ciorilor
Ce-au ieșit să vindece suflete din spatele norilor
Au sânge de-mpărați și martiri printre frați
N-au Facebook și Twitter că sunt deconectați
Unii-s plecați, c-au probleme cu tați
Alții intră-n borcan, că sunt înfometați
Mi se vede umbra, e neagră ca puma
Port doliu pe umeri când se-ngroașă ca gluma
Nu vreau să mă placi, am nume de ninja
Dar simte ce spun ca și cum te-ar lovi schija
Privește viața, nu e roză ca mija
Citește mai mult Conu Leonida

Strofa 1:
Eee!
Lumea nu m-ascultă, mă doare fix în p***a
Cânt pentru băieții mei care-au zis ‘pa’ la băutură
Marco Bello, s-au dus pe p***a frații mei ca Nero
N-au înțeles că viața-nseamnă luptă cu dinero
Al doilea album prinde culoare ca oceanu’
Cu sunete belea din Aura Urziceanu
E anu’ meu taică, tre’ să o fac să meargă
Tre’ să dau Play în cască, și mamele să nască!
Prinde contur frumos ca LEGO
Și-mi sare inima când toată lumea strigă: bello!
Parfumul meu miroase a soare
A sare și sudoare și zâmbete amare!
E prea frumos să nu mă bucur
C-am înțeles că viața mea n-are cioban ca Bucur
Zmeu’ bagă beatu’, se poartă ca tâmpitu’,
Iubește și rănește după care reia ritmu’
Tu, o dată i-ai promis iubire
Dar și tu ca fiecare sigur ai uitat de mine
Dar el te ține minte și încă te mai simte
Mai scapă un sentiment printre rânduri și cuvinte
Și cică e bolnav, că e mai sincer ca Matei
Când zice: ‘Date-n morții tăi, vrei să cheltui banii mei?!’
Dar uite-l, el nu e făcut să mintă
Ce simte aia spune, și nimeni nu-l agită

Ref:
Tu, te porți ca fiecare
Ești rece și timid ca un soldat la recrutare
Eu, am fața arsă de soare
Plâng dacă e nevoie de iubire și culoare!
Tu, te porți ca fiecare
Ești rece și timid ca un soldat la recrutare
Eu, am fața arsă de soare
Plâng dacă e nevoie de iubire și culoare!

Strofa 2:
Am 24, mă-ndrept spre 25
Viața mea nu s-a schimbat prea mult, înțeleg ce zici
Parcă ieri plângeam ca prostu’ după lucruri inutile
Și tot ele au fost cele care m-au schimbat în bine
Acum mă lupt ca tigru, sunt auriu ca spicu’
Am sufletu’ de 14, dar mă omoară timpu’
Maică-mea mă vede, o doare că mă pierde
Dar încă mă iubește și fără să mă certe
Yee, am terminat și facultatea
Ce dacă sunt țăran, am zis că mie-mi place cartea
Am fost cel mai bun, d-asta m-au respectat profesorii
Că i-am văzut ca pe confrați, nu ca pe dresori
Caracter de piatră, și tot dau la lopată
Șantieru’ m-a crescut și m-a cioplit ca pe unealtă
N-am fugit de muncă, și beam apă din pungă
1 metru 78, 60 de kile, forță brută
Yee, îmi plac tobele și bassu’
Și încă din 2000 îmi botez piesele ca nașu’
Să-mi ajute Dumnezeu să produc cashu’
Să-mi ajut familia, să pot să le schimb peisaju’
Și totu’ se complică, noroc că nu port pică
C-am sufletu’ curat, și o inimă de pică
Am fost crescut de frică, mi se spune Giorgica
Iubește-mă ca pe Nutella, toată lumea strigă:

Ref:
Tu, te porți ca fiecare
Ești rece și timid ca un soldat la recrutare
Eu, am fața arsă de soare
Plâng dacă e nevoie de iubire și culoare!
Tu, te porți ca fiecare
Ești rece și timid ca un soldat la recrutare
Eu, am fața arsă de soare
Plâng dacă e nevoie de iubire și culoare!
Madafaka’!

Sensul versurilor

Piesa descrie lupta artistului cu viața, cu propriile emoții și cu greutățile întâmpinate. Este un imn al sincerității și al perseverenței, în ciuda obstacolelor.

Lasă un comentariu