Zeze&S. R. G. – Ei

Zeze&S. R. G. – Ei.
Strofa 1 [text: S. R. G.].
Pe plan mondial mahării manipulează,
Încă din vremuri străvechi pe oameni îi stimulează,
Pe cei ce vor pace, de fapt, îi terorizează,
Cu țintă pe centru, de pe flancuri, de la ei din baze,
În umbra dezastrelor tehnologia evoluează,
Semnul fiarei în curând prea puțini realizează,
Trilaterala ne veghează și reacționează,
Prezintă doar partea bună din răul care-l lansează,
Oamenii de știință inventează și upgradează,
La fel cum armele care ne impresionează,
Revoluționează gloanțele ca să provoace groază,
Pictează decorul și armaghedonul avansează,
După revoluție, primii instalați tot ei rulează,
Politicienii români maschează și ei ce urmează,
Antihristu’ și stăpânirea îi interesează,
Despre capii lumii, frate, ți-am vorbit în prima fază.
Refren x2 [text: S. R. G. /Zeze].
Ei – sunt cei care transformă,
Ei – îți fac rău sub altă formă,
Ei – au destinul tău programat,
Nu ai învățat că, de fapt, ești furat.
Strofa 2 [text: S. R. G.].
E prea bine când ai bani… man,
Când te uiți în jurul tău e prea plin de sărmani,
Între africani și americani diferența nu-i doar culoarea,
Continentu’ negru… foametea și sudoarea,
Legat de mâini și de picioare în beznă cu capu’,
Vor să te convingă parcă să-l iubești pe dracu’,
Deja devine insuportabil… te lasă rece,
Și mori, ba… dacă aștepți… poate că trece,
Poliția prinde boală, dacă te descurci vor să-ți ia,
Tot ce-ai pus deoparte, așa e miliția, frate,
Și până când cineva ar putea să spună: „Stop!”,
Noi vom trăi la fel în mijlocul unui potop,
Parlament, guvern, politică, s*****,
Bătălii, jepcă, America pentru petrol,
Oamenii n-au niciun rol decât sclavi într-un film,
Nu le pasă-n morții lor de cum trăim.
Refren x2 [text: S. R. G. /Zeze].
Ei – sunt cei care transformă,
Ei – îți fac rău sub altă formă,
Ei – au destinul tău programat,
Nu ai învățat că, de fapt, ești furat.
Strofa 3 [text: S. R. G.].
Se naște într-o țară ca asta…
O să fie-n stare aproape de orice ca să-și umple masa,
Salariul într-o plasă, e multă jale acasă,
Un român disperat va dovedi că nu-i mai pasă,
Bagă-n venă, pe nas, în plămâni, Raiu’ lui,
Se duce pe calea dracului…
De azi pe mâine muncești ca robotu’,
Te așteaptă acasă să le saturi botu’,
Da’ tu nu știi că ești mâncat cu totu’,
Și când vrei să faci ceva: „Uite interlopu’!”,
România condusă de hoți, păcat,
De-aia care au dat lovitura de stat,
Îngropat în datorii ești praf…
Mulți tineri talentați nu o s-ajungă să dea autograf,
Pe străzi combinația ne-a fost furată,
Ne pregătim și pentru aer să ne pună la plată.
Refren x2 [text: S. R. G. /Zeze].
Ei – sunt cei care transformă,
Ei – îți fac rău sub altă formă,
Ei – au destinul tău programat,
Nu ai învățat că, de fapt, ești furat.