Îmi zice „hai să rămânem amici”
Ce clișeu, ce cuvinte mici
Zic „ooh, te-aș înjura, da’ încă te vreau”
Îi văd din nou se iubesc duios
Ce cuplu tandru și frumos, oo
I-aș împușca, da’ încă o vreau.
Căci de când ea mi-a luat dragostea
Mă-nec în lacrimi, dorm pe dinăuntru și pe-afară
De când ea mi-a luat dragostea
Fără aripi cad, încet durerea mă doboară.
Și-mi zice să mă-nveselesc
Că nu e grav, cică să zâmbesc
Ha ha, te-aș îneca, dar încă te vreau
Și-mi zice „Laur, el e Vlad”
Strângându-i mâna, mă prefac
Dar oh, l-aș sugruma, căci încă o vreau.
Dac-o vezi să-i spui că-mi este dor
Dac-o vezi să-i spui că-mi pare rău
Dac-o vezi să-i spui ușor
Dac-o vezi să-i spui că mor.
Căci de când ea mi-a luat dragostea
Mă-nec în lacrimi, dorm pe dinăuntru și pe-afară
De când ea mi-a luat dragostea
Fără aripi cad, încet durerea mă doboară.
Na na na na na na.
Căci de când ea mi-a luat dragostea
Mă înec în lacrimi, dorm pe dinăuntru și pe-afară
De când ea mi-a luat dragostea
Fără aripi cad, încet durerea mă doboară
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și obsesia unui narator după ce a fost părăsit de persoana iubită. El este consumat de gelozie și disperare, incapabil să treacă peste pierdere și dorind să se răzbune pe noul partener al fostei iubiri.