Yenic – Oameni Falși

Trezește-te, băi, omule, la realitate.
Tu stai relaxat, iar altul moare de foame.
Se pare că trăim într-o mare minciună.
Iar vorbele serioase sunt luate toate-n glumă.
Vezi doar oameni falși la fiecare colț de stradă.
Și dacă ai probleme, deja au întins-o la goană.
Toți zic că ar sări dacă ți s-ar întâmpla ceva,
Dar nu s-ar sacrifica nimeni pentru viața ta.
Și știu că viața-i grea, alte c***i te apasă.
Când crezi că ai scăpat, de fapt atunci ai intrat în plasă.
Zi de zi văd o sută și o mie de chipuri.
Și alte mame care își lasă copiii în chinuri.
Aceia nu sunt oameni, ci sunt animale.
Că pentru câțiva bani sunt în stare să omoare.
Nu merită să suferi pentru niște oameni falși,
Când ei se dau drept că niște oameni civilizați.
–REFREN––.
Ascultă-mă, copile, fă-ți propriul drum în viață,
Că dacă nu, vin alții și te-nhață.
Iar acum încerc să mă gândesc în viitor,
Cum va fi viața, alb negru sau color.
Nu-ți pune niciodată încrederea într-un om,
Poate el schimbă prietenii ca cearșaful-n dormitor.
De ce acum nu mai găsești puțină încredere?
De ce dracu’ omul se joacă cu sentimentele?
Prin aceste versuri vreau să spun ce am în cap,
Că m-am săturat să trăiesc într-o țară de c***.
În ziua de azi doar minciuni și trădători.
Dacă ceri la oameni ajutor, te lasă să mori.
Și cică se zice că viața-i complicată,
Dar nu e complicată, așa o facem noi să pară.
Oameni falși la fiecare pas, simți că-nnebunești.
Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești.