Strofa 1:
Era miercuri spre joi,
Mă iubeai dar vroiai ceva înapoi,
Două nopți mai târziu,
Abia puteam să merg sau să mai fiu.
Poza ta la minut,
O scrisoare și atât, nimic mai mult,
Scria negru pe alb,
La radio! Exclamat la final.
Refren:
Vino! Vino Valentino,
Termină durerea ce-a venit,
Așa că vino, nu mă lăsa să mor de dor, Valentina mea la naiba.
Vino!.
Strofa 2:
Am rămas ca un orb,
Te văd numai la mine-n dormitor,
Am rămas ca un mut,
De câte ori mai vrei să te sărut?.
Refren: (2x)
Vino! (2x).
Strofa 3:
Lacrimi nu mai încap,
Numai tu ți-ai dat ochii peste cap,
În loc să ne iubim, căutam alți doi valentini.
Refren:
Vino!.
Vino Valentino! Vino! Vino! (4x)
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și disperarea cuiva după o despărțire. Persoana imploră fostul partener, Valentino/Valentina, să se întoarcă și să pună capăt suferinței provocate de dor.