E miercuri spre joi
Mă iubeai pan’ la cer și-napoi
Două nopți mai târziu (ooo)
Nu puteam să mă zbor sau să mai fiu.
Poza ta la minut
O scrisoare și atât, nimic mai mult
Scria negru pe alb
Adio! Exclamat la final.
Pleacă! Mâine o să-mi treacă
Ce dacă, durerea a venit și nu mai pleacă
Lasă-mă să mor
De dor
Fericirea mea, la naiba
Pleacă!
Am rămas ca un orb
Nu te mai văd la mine-n viitor
Am rămas ca un mut
Nici n-am mai apucat să te sărut.
REFREN X2
OOOOOOOOOOO.
Lasă-mă să mor!
Lacrimi nu mai încap
Numai tu mi-ai dat lumea peste cap
În loc să ne iubim
Ne purtam ca doi anonimi.
REFREN X1
Pleacă! Mâine o să-mi treacă (4).
Lasă-mă să mor!.
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea profundă resimțită în urma unei despărțiri. Naratorul se simte pierdut și incapabil să funcționeze fără persoana iubită, implorând-o să plece, dar în același timp fiind copleșit de dor.