Vin direct din Fălticeni, oraș plin de indieni
Ăștia seara trag la colț și-ncep să vadă marțieni
Și când zic de sărăcie, gândaci de bucătărie
Ce se plimbă-n farfurie și-ți mănâncă din felie
Poți să spui că-i tragedie, Cine nu-i de-aici nu știe
Oraș plin de gălăgie, ce se scaldă-n sărăcie
Poate astea-o să dispară ca o zi de primăvară
Dar asta este, momentan e criză financiară
Uneori nu mai sunt bani nici măcar de pâine
Și te culci să uiți de foame, exact ca un câine
Vin facturi peste facturi și rate peste rate
Care sunt coordonate și date peste noapte
Găsește-ți de muncă, și alege-ți din cuvinte
Mergi cu greul înainte, ai grijă că ești părinte
Uiți de cărțile sfinte, zici că Dumnezeu te minte
Dar nu te gândești deloc că ai uitat de rugăminte
Fălticeni! Oraș plin de arborigeni vicleni
Care trag mescalină și-o dau grav cancerigen
Pare un oraș frumos, cu tineri beți morți pe jos
Toti au caracter grunjos faptele te-ntorc pe dos
Ai văzut vreodată privirea unui copil orfan?
Ce vrea să spună, câtă suferință adună, dar
El n-a avut parte de căldură părintească
Mereu a-ncercat să lupte da a-nceput să obosească
Pe părinți nici măcar nu vor să îi mai privească
Că la fiecare pas greșit caută să îi lovească
Multe se-ntâmplă aici, și chiar le vezi des
Vezi băieții pe la colțuri cum bagă perlandez
O ard pe uleiuri ciupercoase, seringi și legale
Și faci mai rău dacă le spui să-o lase mai moale
Asta este Fălticeni, este orașul meu natal
Dar în funcție de reguli pare a fi antistatal
Sensul versurilor
Piesa descrie realitatea dură din Fălticeni, marcată de sărăcie, consum de droguri și lipsa de perspective. Versurile exprimă dezamăgirea față de condițiile de viață și impactul negativ asupra locuitorilor, inclusiv a copiilor.