Copile Isus, în mantia cerească
Ai îmbrăcat pământul cu iubire.
Copile Isus, te naști a câta oară
Să duci în lumea mare mântuire!
Și te-a primit o lume cu păcat,
S-o ierți mereu de răul ce te doare!
O, Doamne sfinte, dacă ai să ne ierți,
Nu ne lăsa din brațele tale!
Copile Isus, o sfântă rugăciune,
Iar sufletul ce-ți cântă, făptuirea,
Învață-ne să fim neprihăniți în toate,
Căci mai presus de toate e iubirea.
Copile Isus, în jertfa pământească
Ai dus pe cruce lacrimile tale,
Ce n-ai lăsat în snove, covata cea mai sfântă,
Iubirea este caldă vieții noastre.
Și te-a primit o lume cu păcat,
S-o ierți mereu de răul ce te doare!
O, Doamne sfinte, dacă ai să ne ierți,
Nu ne lăsa din brațele tale!
Sensul versurilor
Piesa este o rugăciune adresată lui Isus, cerând iertare și mântuire. Exprimă devotament și credință în iubirea divină, subliniind importanța neprihănirii și a jertfei lui Isus pentru omenire.