Ce-i în lume mai cu dor?
Fete și mândrii feciori!
Ce-i în lume drăgăstos?
Fete mari, feciori frumoși!
Dacă te măriți o dată
Până-i lumea nu ești fată,
Iară dacă te însori
Nu mai ești mai mult fecior.
Nevăstuță cu bărbat
Tot cu grijile pe cap,
Că ai casă de ținut
Și copiii de crescut.
Fetele-n danț or juca
Tu îi sta și-i legăna,
Dar să joace mult și bine
Că și lor rândul le vine.
Voi feciori când vă-nsurați
De drăguțe vă lăsați
Că pe lume nu mai este
Gură cum îi la neveste.
Sensul versurilor
Cântecul explorează nostalgia tinereții și a dragostei, reflectând asupra schimbărilor aduse de căsnicie și responsabilitățile vieții de familie. Se vorbește despre frumusețea fetelor și feciorilor, dar și despre grijile care vin odată cu maturitatea și întemeierea unei familii.