Tucu-ți, mândră, ochii tăi
Care m-ai vrăjit cu ei,
Au, mândruță dragă
Tucu-ți, mândră, buzele
Bune ca frăguțele
Obrăjorii și-o sprânceană
Inima de cucuveană,
Au, mândruță dragă
Mi-ai făcut o rană-n piept
Vino, mândră, că te-aștept.
Refren:
Glasul și cu zongora, sunt toată averea mea
Pân’oi mai avea putere, cu mândruțele oi mere
Zongora și cetera, pe nimica nu le-aș da
Pân’ oi mere în pământ, am să cânt, să cânt, să cânt.
II.
Mândră pentru mine ești
Ca zâna din povești,
Au, mândruță dragă
Floare-i mândra de bujor
După tine stau să mor
Și în pat când mă așez
Eu pe tine te visez
Au, mândruță dragă
Până când m-oi prăpădi
Tot pe tine te-oi iubi.
Refren:
Glasul și cu zongora, sunt toată averea mea
Pân’oi mai avea putere, cu mândruțele oi mere
Zongora și cetera, pe nimica nu le-aș da
Pân’ oi mere în pământ, am să cânt, să cânt, să cânt.
III.
Doamne, mulți ani tu mi-ai dat
Dor de fete și cântat,
Au, mândruță dragă
Că n-am nici o pacoste
Numa’ dor de dragoste
Asta mi-i cântarea me’
Care mă mândresc cu e’
Au, mândruță dragă
Așa sunt și-așa-oi fi
Cât pe lume oi trăi.
Refren:
Glasul și cu zongora, sunt toată averea mea
Pân’oi mai avea putere, cu mândruțele oi mere
Zongora și cetera, pe nimica nu le-aș da
Pân’ oi mere în pământ, am să cânt, să cânt, să cânt
Sensul versurilor
Cântecul exprimă bucuria de a trăi și de a iubi, dorul de mândruță și pasiunea pentru muzică. Artistul își declară dragostea și intenția de a cânta până la sfârșitul vieții, considerând muzica averea sa cea mai de preț.