În odaia noastră mică
Din mansarda cenușie
Ne iubeam în libertate
Fără act la primărie.
Până ne-au băgat sub ușă
O scrisoare ordinară
Iscălită demagogic
Locatarii de pe scară.
Voi n-aveți nici un act
Iar fără de contract
Iubirea voastră nu-i valabilă.
Hai, hai, mutați-vă
Hai, hai, cărați-vă
De pe-această scară respectabilă.
Prima care ne somează
E cucoana cea roșcată
Ce primește și poștașul
Totdeauna dezbrăcată.
Vin la rând scandalagiul,
Cel ce și-a gonit nevasta,
Cel mai beat bețiv al lumii
Ce curăță-i scara asta!.
Voi n-aveți nici un act
Iar fără de contract
Iubirea voastră nu-i valabilă.
Hai, hai, mutați-vă
Hai, hai, cărați-vă
De pe-această scară respectabilă.
Ca-ntr-un folk cețos și nordic
Unde mergem nu se știe,
Hai iubito, hai oriunde,
Însă nu la primărie.
Mototol făcând scrisoarea
Ușa lumii am trântit-o
Vom avea și noi o casă,
În păduri și-n munți, iubito.
Ne-așteaptă sus în munți
Sălbaticele nunți,
Acolo nunta ni-i valabilă.
Hai, hai, să ne mutăm
Hai, hai, să ne cărăm
De pe-această scară respectabilă.
Dar în munte și-n pădure
A pătruns recensământul,
E o scară ipocrită
E o scară tot Pământul.
Primăria a dat număr
Și nutreț la fiecare,
S-așteptăm în țarcul nostru
O scrisoare de la fiare.
Voi n-aveți nici un act
Iar fără de contract
Iubirea voastră nu-i valabilă.
Hau, hau, mutați-vă
Hau, hau, cărați-vă
De pe-această scară respectabilă.
Ne întoarcem iar în blocul
Unde-am fost zvârliți afară.
Astăzi alții în mansardă
Sunt bârfiți de-ntreaga scară.
Avem acte cum se cere,
Ne-a unit birocrația
Celor doi de la mansardă
Le semnăm și noi hârtia.
Voi n-aveți nici un act
Iar fără de contract
Iubirea voastră nu-i valabilă.
Hai, hai, mutați-vă
Hai, hai, cărați-vă
De pe-această scară respectabilă
Din ce în ce mai respectabilă.
Sensul versurilor
Piesa descrie ironic lupta unui cuplu pentru a-și trăi iubirea liberă, confruntându-se cu constrângerile birocratice și judecățile societății. Ei caută un loc unde iubirea lor să fie valabilă, dar descoperă că birocrația și ipocrizia sunt omniprezente.
