În biserica iubirii
Peste inima săracă
Dumnezeu din cer apleacă
Raiul veșnic viu
Sub o candelă subțire
El îngrijorat așteaptă
Să venim la întâlnire
Oricât de târziu
Inima de-ți este frântă
Veșnic Mirele te-așteaptă
În cămara cea de nuntă
Să-ți dea darul așteptat
Veacul cel neînnserat
R: O biserică în lume
Este jertfa de Înviere
Dumnezeu în ea coboară
Bland și luminos
Cei răniți și fără nume
Vin aici spre mângâiere
Să nu moară, să primească
Viața în Hristos
Prin biserica iubirii
Au trecut mereu părinții
Și mai răi și cuminții
Căutând spre cer
Veacuri multe de durere
Și de multă rugăciune
Au săpat în lemnul tare
Flori de sfânt mister
Ziduri sfinte de biserici
Stau mereu în priveghere
Inima să ți-o desferici
Din tristețea lumii grea
Mirele să vina-n ea
R: ––––––––––
R: ––––––––––
Sensul versurilor
Piesa descrie biserica ca loc de refugiu și mângâiere, unde Dumnezeu oferă iubire și iertare. Este un imn de speranță, care invită la credință și la găsirea păcii interioare prin credință.