Frunzuliță mărăcine,
O trecut un an de zile
De când, bade, îmi spuneai
Pe mine nu mă mai vrei,
Ce puteam, bade, să fac
Dacă ochii mei nu-ți plac?!
M-am dus atuncea, bădiță,
M-am dus la a ta măicuță,
I-am spus să știe și ea
Care-i durerea mea,
I-am spus că nu mă iubești,
Că la alta te gândești.
Măicuța mă asculta,
Din suflet mă sfătuia:
– Lasă-l, fetița mea dragă,
Să se ducă să-și aleagă,
Să umble singur prin lume,
Se-ntoarce el iar la tine.
Știu, bădiță, știu prea bine
Că vrei să te-ntorci la mine,
Acum mi-a venit mie rândul,
De la tin’ mi-am luat gândul,
Nu ți-or plăcut ochii mei,
Acum de ce vii la ei?!
Sensul versurilor
O femeie își amintește de momentul în care a fost părăsită și de sfatul mamei iubitului. Acum, că fostul iubit vrea să se întoarcă, ea îl respinge, arătând că s-a vindecat și a mers mai departe.
