Nu mă judece lumea
Că mă iubește badea,
Mă iubește din inimă,
Spun și florile-n grădină.
Lume, lume, dragă lume,
Cum m-aș supăra pe tine,
Și mă supăr câteodată
Când te văd că nu ești dreaptă.
Dacă badea m-o iubit
Lumii cu ce i-am greșit,
M-o iubit bădița mult,
Lumii ce rău i-am făcut?.
De mor astăzi, de mor mâine
Eu nu fac voia la nime’,
Fac voia inimii mele
Și îi dau tot ce îmi cere.
Doamne, nu tăgăduiesc
C-am iubit și-am să iubesc,
Cine nu știe să iubească
Mai bine să nu se nască.
Iubește cât ai de gând
Pân’ ești tânăr și bolând,
Că pe lumea ceealaltă
Nu știe nime’ ce ne-așteaptă.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o dragoste sinceră și profundă, ignorând judecățile lumii. Artista își urmează inima și își trăiește viața după propriile reguli, sfidând convențiile sociale și bucurându-se de iubire cât timp este tânără.