Veta Biriş – La Joc Îmi Place Să Joc

La joc îmi place să joc
Când pantofii nu mă strâng,
Să cânt și să chiuiesc
Cu badea care-l iubesc.
Strigătură:
Când îs la joc cu badea
Fain mai zice cetera,
Nu știu, cetera-i de fag
Ori ceterașul mi-i drag.
Se cunoaște neamul bun
Pe cărare și pe drum,
Se cunoaște neamul mare
Și pe drum, și pe cărare.
Strigătură:
Veselos îi neamul nost’,
Totdeaun-așa o fost,
Care om se veselește
Supărarea-l ocolește.
Lume, nu mă judeca
Că-mi trăiesc și eu viața

Pân’ mai pot, lume, cânta
Dorul și cu dragostea.
Strigătură:
Dar-ar Dumnezeu o boală
Cui îi este rău să moară,
Cui i-i bine să trăiască,
Binele să-și folosească
,
Mă judece Dumnezeu
De-am făcut bine sau rău,
Pân-atuncea mi-oi petrece
Că viața-i scurtă și trece.

Sensul versurilor

Piesa exprimă bucuria de a trăi și de a te bucura de viață prin dans și dragoste. Îndeamnă la veselie și ignorarea judecăților celorlalți, amintind de scurtimea vieții.

Lasă un comentariu