Nu vezi că țara ta plânge, plânge,
Singurii ce râd când România plânge,
Ne cam ajunge, sigur ne ajunge,
Singurii ce râd când România plânge,
Avem o țară bogată, falimentată,
Problemele noastre scad, vilele voastre, nenumărate, nenumărate.
Hai coboară din mertan să poți să vezi măcar o zi,
Oare totul dintre noi, dintre mii de datorii,
Hai dă o tură de țară, apoi o tură de lume,
Și sigur înțelegi de ce n-avem toți chef de glume,
Deșteaptă-te române cântă toată România,
Că e altă zi sub soare în care împărțim sărăcia,
Deșteaptă-te române ce rămâne de noi peste ani,
Dacă ei ne vând cu totul, totul pentru bani.
Totul pentru ei, dar pentru ei tu nu contezi deloc,
Al dracu declar tot ce vor e să votez pe loc,
N-avem nimic de dat, nimic de luat, nimic de aplaudat,
N-avem nimic de fapt, un popor forțat, adaptat,
Am așteptat zilele cu soare, domnilor tot așteptăm,
Și știm cu toții toate trec dar până atunci cum rezistăm,
Suflete probleme, frate pentru frate, țara nimănui, aici nimeni nu împarte.
Avem același tricolor, aceleași trei culori în sânge,
Singurii ce râd când România noastră plânge,
Ne cam ajunge, sigur ne ajunge,
Sigur ne ajunge,
Singurii ce râd când România plânge.
Sub tricolor alergăm, dar ne-am trezit singuri pe pistă,
Și când a fost vorba de bani s-au trecut singuri pe listă,
Sub tricolor nenea, știi nesimțirea ta există,
Dar nici faliți de tot, n-avem nevoie de batista,
Știm să zâmbim pe rând dacă nu ne permitem toți deodată,
Și orice ar fi nu o să ne vezi vreodată cu fruntea aplecată,
Cu sufletul în stradă, România e și a noastră,
Mesaj pentru cotroceni, ne e dor de absența voastră.
Cică e criză financiară, 25% jos din salarii,
Că oricum aveam o viață prea roz, nu?
De parcă tu știi, zâmbind cu cardul gol,
De parcă vezi și tu cum știi ce ceri doar un viitor,
Sub tricolor domnilor vorbesc în numele lor,
Și pun pariu că toți vor să te vadă o zi în locul lor,
O zi în România fără cardul tău full non-stop,
Non-stop conduși de oameni ca legea lui Boc.
Avem același tricolor, aceleași trei culori în sânge,
Singurii ce râd când România noastră plânge,
Ne cam ajunge, sigur ne ajunge,
Singurii ce râd când România plânge.
Avem același tricolor, aceleași trei culori în sânge,
Singurii ce râd când România plânge,
Ne cam ajunge, sigur ne ajunge,
Sigur ne ajunge,
Singurii ce râd când România plânge.
Nu furând steaguri albe ne târăsc la războaie,
Și tot ce ne promit apoi e apă de ploaie, apă de ploaie?
Tot ce ne promit apoi e apă de ploaie,
Și acum pe bune nu mai trebuie să mai minți,
Pe bune numai dacă nu ne simți,
Pe bune m-am prins că vrei doar războaie,
Și tot ce promiți e apă de ploaie, apă de ploaie?
Tot ce ne-au promis a fost doar apă de ploaie,
Și acum pe bune nu mai poți să mă mai minți,
Pe bune numai dacă ne simți,
Pe bune m-am prins că vrei doar războaie,
Și tot ce promiți e apă de ploaie, apă de ploaie?
Vorbesc în numele lor, avem probleme pe umeri hai încearcă să le numeri.
Sensul versurilor
Piesa este un strigăt de revoltă împotriva corupției și a sărăciei din România. Versurile exprimă dezamăgirea față de clasa politică și dorința de schimbare, subliniind patriotismul și unitatea poporului în ciuda greutăților.