Alții bagă muncă zi și noapte, rate, mii de probleme-n spate
Banii n-ajung 7 din 7, încep să apară firele albe
Primele riduri, tic tac, inima ce iubești
Dulce copilărie, astăzi unde ești?
Tic tac, anii trec, ne schimbă
Încet încep să nu mai recunosc omul din oglindă
Tic tac, atâtea amintiri se adună
Și m-am trezit bătrân, dar jur c-am adormit tânăr.
Tic tac, cine poa’ să îl oprească
Tic tac, cine poa’ să îl oprească
Tic tac, cine poa’ să îl oprească.
Cineva să oprească ceasul, să bată pasul pe loc
Că trec cei mai frumoși ani și nu se mai întorc
Am o vârstă acum, încerc să fiu fericit
Că povestea nimănui n-are repeat, ți-o promit.
Dar mi-e dor de zilele în care habar n-aveam
Nu înțelegeam că viața bate filmul în fiecare an
Dar mi-e dor de zilele în care eram neînfricat
Credeam c-o să salvez într-o zi lumea, mascat.
Dar cine credea că timpul trece, tic tac, tic tac
C-am adormit copil naiv și m-am trezit bărbat
Cică m-am maturizat, acum pot să înțeleg ce simt
Că am visele contra cost și drumul vieții contra timp.
Tic tac, anii trec ne schimbă
Încet încep să nu mai recunosc omul din oglindă
Tic tac, atâtea amintiri se adună
Și m-am trezit bătrân, dar jur c-am adormit tânăr.
Tic tac, cine poa’ să îl oprească
Tic tac, cine poa’ să îl oprească
Tic tac, cine poa’ să îl oprească.
Anii trec și ei ne schimbă
Anii trec și ei ne schimbă
Cine-i omul din oglindă
Din oglindă.
Anii trec și ei ne schimbă
Anii trec și ei ne schimbă
Anii trec și ei ne schimbă.
Tic tac, atâtea amintiri se adună
Și m-am trezit bătrân, dar jur c-am adormit tânăr
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra trecerii ireversibile a timpului și asupra modului în care acesta ne schimbă. Naratorul își exprimă nostalgia pentru copilărie și regretul că nu mai recunoaște persoana care a devenit, simțind că s-a trezit bătrân peste noapte.