Vescan: Ea poate e singura ce poate
Când apare să-mi trimită problemele departe
Era-ntr-o dimineață
O vedeam neclar, în ceață,
Dar zâmbetul ei părea că poate s-aducă-n orice viață
Culoare, soare, părea că n-o mai doare
Nimic. Și inima ei nu era de vânzare
Să fi fost o întâmplare?
Oare a fost o oarecare?
Nu știu, dar știu că ea poate s-aducă o schimbare
Pe drumul vieții mele
Să-mi mai spele inima
Ea. Nu-i ca restul
Ea e pur și simplu ea..
Ligia: Visez că-mi spune „noapte bună!”
Că mă strânge în brațe și că mă strânge de mână
Zâmbesc. Chiar dacă știu că mă minte
Prefer să-l cred decât să simt că-l pierd.
(x2) Ref:
Vescan: Ea poate e singura ce poate
Când apare să-mi trimită problemele departe
Ligia: El poate e singurul ce poate
Să-mi promită, să mă mintă c-o să treacă toate.
Ligia: Eeeell.. eheeel.. eheeeeeeeeeeel
Vescan: Și ți-am promis că nu te mai mint
Tot ce simt îți spun
Și ți-am promis c-o să mă țin de promisiuni
Dar pan’ atunci hai să uităm de regrete
Să mai numărăm și amintiri de vis nu doar defecte
Are acel ceva atât de simplă naturală
Ea e pur și simplu ea, atât de simplă naturală
Că orice poveste are și sfârșit într-un târziu
Să lupt de unul singur sincer nu prea mai știu
Ligia: Știu. Uneori e prea târziu
să lupt de una singura, nu știu.
Ești atât de departe.
Un final fericit din povești neterminate
Vescan: Ea, ea, ea, ea, doar ea mai poate
Ea, ea, ea, ea, doar ea mai poate
Când apare să-mi trimită problemele departe.
(x4) Ref:
Vescan: Ea poate e singura ce poate
Când apare să-mi trimită problemele departe
Ligia: El poate e singurul ce poate
Să-mi promită, să mă mintă c-o să treacă toate.
Sensul versurilor
Piesa explorează complexitatea relațiilor, cu promisiuni și minciuni, amintiri frumoase și regrete. Ambii protagoniști își găsesc refugiul unul în celălalt, chiar și în mijlocul incertitudinii și distanței.