(Intro 🙂
O spun sincer, nu mi se întâmplă des
Să cunosc o fată și să mă facă să zâmbesc
De obicei mă feresc, nu prea mă îndrăgostesc
E felul meu de a fi, sau poate un gest prostesc
Mi s-a părut firesc, să-ți spun ce gândesc
Îmi pare rău că am continuat, mereu să-ți greșesc
Simt că înnebunesc, poate e doar omenesc
Să te supăr uneori, să te dezamăgesc
Promit că nu mai fac și din nou mă regăsesc
Pe drumul pe care am zis că nu mai pășesc
Îmi doresc atât de mult să te fac fericită
Să te simți iubită, protejată în orice clipă
Fără griji, fără durere, probleme, să uiți de ele
Atunci când stai învelită în brațele mele
Promit că nu mai întârzii nici măcar un minut
Viața e scurtă și timpul e demult pierdut
Să mulțumesc pentru fiecare dar primit
Indiferent că e un zâmbet sau poate un pupic
În momentele grele să trecem peste ele
Să-ți iau din durere și să-ți redau acea putere
Să alung supărarea și vorbele pline de venin
Să-ți iau norii negri și să-ți ofer un cer senin
O îmbrățișare e mai importantă ca orice floare
Mirosul în timp dispare, palmele redau culoare
În obraji, te fac să arzi, să simți că plutești
Goluri, fluturi în stomac, începi să iubești
Glumești? N-am deloc răbdare, nici pic de stare
Când știu că între noi e un motiv de supărare.
(Refren 🙂
Spune da, nu spune nu nu nu
Spune ce simți tu, ascultă-ți sufletu’
Spune da, nu spune nu nu nu
Spune ce simți tu, ascultă-ți sufletu’.
(Strofa II 🙂
Hai să ne amintim de timpul petrecut împreună
Când ne șopteam zâmbind „Te ador, Noapte bună!”
Cum te purtam agățată de gâtul meu prin parc
Dintr-o cameră în alta peste tot, știam ce fac
Cum stăteai în brațele mele, ne uitam la stele
Până uitam de ele, depășeam vorbele rele
Aveam propriile noastre secrete, vorbe și glume
Felul unic de a ne pierde de mână prin lume
Ne îmbrățișam sub focul artificiilor de pe cer
Și nu ne gândeam deloc că ar putea fi și altfel
Plimbările, nopțile, zilele, cu orele
Când vorbeau pentru noi sincer doar sentimentele
Merită încă o încercare, îmi pare rău, chiar îmi pare
Asta e scrisoarea mea de iertare, doresc împăcare
Sună a provocare? Strig mai tare, dorul e mare
Ai rămas în continuare sentimentu’ care nu moare
Am muncit nu o să-mi bat joc, vreau să arăt că pot
Timpul se pare e tot, simt ești unicul antidot
Orice zi cu tine este de vis, nimic nu e interzis
Nu mai vreau în abis, cerul poate fi atins
Cine ar fi zis, că o să fac tot ce am promis
Nimeni! Dar sentimentu’ a rămas mereu aprins
A refuzat, nu s-a stins, amintește-ți cum sărut
Gusta a trecut, dar îmi doresc un nou început
De aceea te privesc sincer și îți mai dau o veste
A fost, va fi și este, totu’ sună a poveste
Și te întreb, mâine dimineața o să ne uităm pe fereastră
O să fie lumea întreagă iarăși doar a noastră?
(Refren 🙂
Spune da, nu spune nu nu nu
Spune ce simți tu, ascultă-ți sufletu’
Spune da, nu spune nu nu nu
Spune ce simți tu, ascultă-ți sufletu’.
(Strofa III 🙂
Inima bate, prea puternic, vrea să arate
Am lăsat vorbele în spate, și am trecut la fapte
Doresc să pictez un zâmbet pe fața ta de departe
Să rămână indiferent că e zi sau noapte
Iubirea e o flacără, îți mulțumesc, pot să o ating
O pot ține strâns în palme fără să o sting
Că plouă sau ninge, nu las nimic să-mi strice
Sentimentul din piept care parcă joacă popice
Îmi amintesc, cum nu demult ți-am gustat din sărut
Și pot spune oricând, e ce-mi doresc cel mai mult
Și poate te întrebi de ce ești tu așa specială?
Te-am ținut odată în brațe și vreau și a doua oară
Sentimentul cel port, e această mulțime
Sare sus la înălțime ca să îi fie bine
Nimic nu mă reține ca să strig după tine
Vor fi altfel de zile, altfel de zile!!!
(Refren 🙂
Spune da, nu spune nu nu nu
Spune ce simți tu, ascultă-ți sufletu’
Spune da, nu spune nu nu nu
Spune ce simți tu, ascultă-ți sufletu’
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința de împăcare și reaprindere a unei relații. Naratorul își exprimă regretul pentru greșelile trecutului și promite să facă tot posibilul pentru a o face pe persoana iubită fericită, amintindu-și de momentele frumoase petrecute împreună și sperând la un nou început.