Zis-o badea către mine
Să nu vorovesc cu nime’
Și el, bădița, săracul,
Să grăiască cu tot satul,
Și cu bune, și cu rele,
Și cu prietenele mele.
Bădiță cu pană nouă
Nu ține calea la două,
Bădiță cu pălărie
De ce strici o prietenie,
De ce strici o prietenie,
Că te las în sărăcie?!
Bade, cine nu te știe
Te crede te omenie,
Dar noroc că eu te știu
Și de drăguț nu te țiu,
Că frumosu-i numai fală
Te sărută și te-nșeală.
Bădiță cu părul creț
De ce treci pe drum măreț
Și te uiți tot pe sub gene
La copile tinerele?
Că eu și prietena mea
Amândouă te-om lăsa
Să te doară inima.
Sensul versurilor
The song expresses the resentment of a woman towards her lover who restricts her interactions while freely engaging with others. She warns him that his deceitful behavior and wandering eye will lead to him being abandoned and left in poverty.