Frunză verde de bănat,
Tânără m-am măritat,
Și-am iubit și eu o dată
Și m-am trezit măritată
De pădure-nconjurată.
Socoteam atuncea-n gând
Pe care drum s-o apuc,
Ies în deal, cobor la vale,
Nu mai am nicio scăpare,
O, vai, vai, drăguțul meu,
Ies în deal, cobor la vale,
Nu mai am nicio scăpare,
Doamne, inima mă doare!.
Num-atâta-mi pare rău
Că mi-am lăsat drăguțul meu
Și l-am lăsat supărat
Singur să trăiască-n sat
Și de mine-nstrăinat,
Singur să trăiască-n sat,
Să trăiască supărat,
Măi bade, mi-a fi păcat!
Sensul versurilor
O tânără se căsătorește de tânără și regretă decizia, fiind despărțită de iubitul ei. Exprimă tristețe și remușcare pentru pierderea iubirii și singurătatea rezultată.