Dus îi dorul badelui
În Vârful Țibleșului
La umbrița bradului,
Hai, bade dragă,
Adă-ți dorul înapoi,
Lasă-l în ocol la noi.
Bade cu clop și păun
Dorul tău îi cam nebun
Că toată noaptea-i pe drum,
Hai, bade dragă,
Mai cuminte dac-ar fi
Eu în casă l-aș primi.
Mai bine te-ai însura
Că eu-s fată tinerea,
Dorul ți l-ai așeza
Aici la inima mea
Însoară-te, bădișor,
Că-i îmbătrâni fecior,
Eu-s copilă tinerea
Și-om trăi cu dragostea.
Mai bine te-ai însura,
Dorul ți l-ai așeza
Colea la inima mea,
Că măicuța vrea,
Vrea și mândra ta,
Noaptea pe drum n-a umbla.
Sensul versurilor
O fată tânără îndeamnă un băiat să se căsătorească, spunându-i că astfel dorul lui va fi liniștit și el nu va mai umbla singuratic. Ea îi promite dragoste și o viață fericită împreună.