Dragostea e cea mai sfântă
Dintre daruri pe pământ,
Cu ea voi ține în luptă
Și nu voi cădea nicicând.
Dragostea cine o are
Îi pare viața vis,
Ea servește de-aripioare
Pentru-a merge-n paradis.
Dragostea nu se mânie
Nici chiar pe dușmanul său,
Ea, din contră, îl iubește,
Nu se bucură de rău.
Cine spune că iubește
Pe Domnul Iisus Hristos,
Iar pe frații lui urăște,
Acela-i un mincinos.
Și chiar orice prorocire,
Orice lucru va-nceta,
Ce rămâne-n veșnicie
Va fi numai dragostea.
Dragostea e prețioasă,
Cu ea vom scăpa din chin,
Chiar și-n Țara Glorioasă
Cu ea vom fi-n veci, Amin!
Sensul versurilor
Piesa celebrează dragostea ca fiind cel mai important dar, esențială pentru credință și mântuire. Dragostea este văzută ca o forță pozitivă, capabilă să depășească ura și să ofere speranță eternă.