Ce mi-e mie drag în viață?
Badea-nalt și cu musteață
Ce-mi dă gură dimineață
Și mă strânge mândru-n brață,
Și-mi dă gura cu doru’
Să nu-l pot uita altu’.
Mi-i drag și badea micuț
Că se suie pe praguț
Ca să îl iau de drăguț,
Ca să îl iau de drăguț
Și se suie și se-ntinde,
Mă sărută să-l țiu minte.
Bădiță, musteață neagră
Când te văd lumea mi-i dragă,
Față albă, ochi de mure,
Dorul badii jos mă pune,
Nu mă pune că m-o pus,
Numai cât mai stau în sus
Ca și frunza de harbuz.
Câți drăguți am avut eu
După toți îmi pare rău,
După care-l am amu’
Rău mă doare sufletu’,
Când îi văd musteața neagră
La inimă mă săgeată
Nu mi-a trece niciodată.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dragostea profundă față de un bărbat cu mustață, evocând sentimente de dor și atracție fizică. Vorbește despre regretul relațiilor trecute și intensitatea emoțiilor prezente.